Cum să plăteşti că mergi la biserică?

        Am avut o experienţă urâtă astăzi. Ca în fiecare duminică, când sunt într-o ţară ortodoxă, merg la biserică să împărtăşesc fata. Întâmplarea face că am fost plecată din Bucureşti, într-un sat, aproape de Ploieşti. Am simţit că n-ar trebui să merg la acest lăcaş, dar totuşi am făcut-o. Mai fusesem de două ori, şi de fiecare dată acest preot cere bani enoriaşilor. Cotizaţie pentru întreţinerea bisericii, apoi un fel de chirie la cimitir. Unde n-ai voie să faci mizerie cu lumânări aprinse, că e scump gunoiul. Pe ce lume trăim? Bun... iar bomboana pe colivă este următoarea, că nu există dată să nu-i ridice în slăvi pe domnii consilieri, care sunt de la nu ştiu ce partid politic. După părerea mea, asta e propagandă. Astăzi aceşti consilieri chiar au asistat la slujbă. Unde a venit şi domn' director, aşa cum l-a intitulat. Şi în loc să-mi împărtăşească copilul, care se plictisise aşteptând, pentru că la ora 11, când am ajuns noi, slujba era deja pe terminate, a mers să stea la taclale cu el. În biserică. Au făcut schimb de conturi de facebook pentru a da preotul like la nişte fotografii unde acest domn era îmbrăcat în costum popular.
      Eu cred că aceşti preoţi ar trebui să se trezească la realitate. Ei trebuie să-i slujească lui Dumnezeu! Nu propriilor interese. Pe nimeni nu interesează să intre în cea mai frumoasă biserică, sau cea mai aranjată. Ci acolo unde mergi să te regăseşti să te apropii şi mai mult de Dumnezeu. Nu să te enervezi când vezi că şi aici este totul legat de bani. Nu, a merge la biserică trebuie să fie gratuit! Fiecare dă cât are, cât vrea, cât poate. Aşa e normal. Mi se pare incredibil că sunt bătrâni la ţară care strâng ani în şir bani pentru a le da copiilor să aibă de înmormântare. Sau sunt oameni care nu mai au bani să facă nuntă sau să-şi creştineze copii. Măcar la biserică trebuie să fie altfel. Vorbim despre milostenie doar aşa, de faţadă?
      Problema este următoarea: un astfel de comportament determină oamenii să se îndepărteze de biserică şi se ajunge până la a ne îndepărta de Dumnezeu. Dar eu eu cred aşa: nu există pădure fără uscăciuni. Şi sunt şi preoţi blânzi, calzi, cu mult har. Care fac asta din dragoste pentru semeni. Să căutăm noi să fim mai buni şi să schimbăm ceva. Voi ce-aţi fi făcut în locul meu?